Prevenirea bolilor cardiovasculare prin stilul de viață și medicație
Bolile cardiovasculare se referă la un grup de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge. Aceste afecțiuni pot afecta una sau mai multe părți ale sistemului cardiovascular.
Unele persoane prezintă simptome evidente, în timp ce altele pot suferi de boli cardiovasculare fără a simți nimic. Această situație este cunoscută sub denumirea de „asimptomatică”.
Bolile cardiovasculare pot implica:
Îngustarea vaselor de sânge din inimă, din alte organe sau din întregul organism.
Probleme cardiace și vasculare prezente încă de la naștere.
Valve cardiace care nu funcționează corespunzător.
Ritmuri cardiace neregulate.
Semne și simptome ale bolilor cardiovasculare
Simptomele pot varia în funcție de tipul specific și de cauza bolii cardiovasculare. Persoanele în vârstă și femeile pot prezenta simptome mai subtile, dar aceste simptome pot indica totuși o afecțiune gravă.
Simptome legate de problemele cardiace
Simptomele posibile includ:
Dureri în piept, cunoscute și sub denumirea de angină.
Dificultăți de respirație sau dispnee.
Amețeli sau leșin.
Oboseală sau epuizare neobișnuită.
Simptome legate de blocajele vaselor de sânge
Când vasele de sânge din întregul corp se îngustează sau se blochează, simptomele pot include:
Durere sau crampe la picioare în timpul mersului.
Leziuni la nivelul picioarelor care nu se vindecă.
Piele rece sau roșie la nivelul picioarelor.
Umflarea picioarelor.
Amorțeală la nivelul feței sau al unui membru, care uneori afectează doar o parte a corpului.
Dificultăți la vorbire, vedere sau mers.
Tipuri de boli cardiovasculare
Există multe tipuri diferite de boli cardiovasculare. Printre acestea se numără:
Aritmie.
Afecțiuni valvulare.
Boala coronariană.
Insuficiență cardiacă.
Boala arterială periferică.
Boală aortică.
Boli cardiace congenitale.
Boală pericardică.
Boală cerebrovasculară.
Tromboză venoasă profundă.
Cauzele bolilor cardiovasculare
Cauzele bolilor cardiovasculare depind de afecțiunea specifică.
De exemplu, ateroscleroza poate provoca boala coronariană și boala arterială periferică. Aritmiile se pot dezvolta din cauza bolii coronariene, a cicatricilor la nivelul mușchiului cardiac, a afecțiunilor genetice sau a anumitor medicamente.
Bolile valvulare pot fi asociate cu îmbătrânirea, infecțiile sau bolile reumatice.
Factori de risc pentru bolile cardiovasculare
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta boli cardiovasculare.
Printre aceștia se numără:
Tensiunea arterială ridicată, numită și hipertensiune.
Nivelul ridicat al colesterolului, sau hiperlipidemia.
Consumul de tutun, inclusiv vapingul.
Diabetul de tip 2.
Antecedente familiale de boli cardiace.
Lipsa activității fizice.
Excesul de greutate sau obezitatea.
O dietă bogată în sodiu, zahăr și grăsimi.
Consumul excesiv de alcool.
Abuzul de medicamente eliberate pe bază de rețetă sau de droguri recreative.
Preeclampsia sau toxemia.
Diabetul gestațional.
Afecțiuni inflamatorii cronice sau autoimune.
Boală renală cronică.
Diagnostic și teste
Un medic va efectua, de obicei, un examen fizic și vă va pune întrebări despre istoricul medical, simptome și factorii de risc.
În funcție de afecțiunea suspectată, pot fi necesare teste suplimentare.
Printre testele frecvent utilizate pentru evaluarea sănătății cardiovasculare se numără:
Analize de sânge: Acestea pot măsura colesterolul, glicemia și anumite proteine asociate cu sănătatea cardiovasculară.
Indicele gleznă-braț: această analiză compară tensiunea arterială la nivelul gleznei și al brațului pentru a evalua fluxul sanguin.
Electrocardiograma: denumită și EKG sau ECG, această investigație înregistrează activitatea electrică a inimii.
Monitorizarea ambulatorie: aceasta înregistrează activitatea cardiacă pe o perioadă mai lungă de timp.
Ecocardiograma: aceasta utilizează ultrasunete pentru a examina structura și funcția inimii.
Ecografie: Aceasta poate fi utilizată pentru a evalua fluxul sanguin și vasele de sânge.
Tomografie computerizată cardiacă: cunoscută și sub denumirea de tomografie cardiacă.
Imagistica prin rezonanță magnetică cardiacă: cunoscută și sub denumirea de RMN cardiac.
Complicații ale bolilor cardiovasculare
Bolile cardiovasculare netratate pot duce la complicații grave de sănătate.
Persoanele cu boli cardiovasculare pot prezenta un risc crescut de:
Infarct miocardic.
Accident vascular cerebral.
Ischemie acută a membrelor, care reprezintă o blocare bruscă a arterelor care irigă piciorul.
Disecție aortică.
Moarte cardiacă subită.
Managementul și tratamentul bolilor cardiovasculare
Tratamentul depinde de tipul bolii cardiovasculare, de simptome și de starea generală de sănătate a persoanei.
Managementul poate implica schimbări ale stilului de viață, medicamente sau o combinație a celor două.
Schimbări ale stilului de viață
Schimbările în stilul de viață pot contribui la reducerea riscului cardiovascular și la menținerea sănătății inimii.
Acestea pot include:
Respectarea unui plan alimentar sănătos pentru inimă, cum ar fi dieta DASH.
Practicarea exercițiilor fizice în mod regulat.
Renunțarea la fumat.
Limitarea consumului de alcool.
Menținerea unei greutăți sănătoase.
Gestionarea afecțiunilor medicale existente.
Reducerea stresului.
Medicamente pentru afecțiunile cardiovasculare
Unele afecțiuni cardiovasculare necesită medicație pentru gestionarea simptomelor, controlul factorilor de risc sau reducerea riscului de complicații grave.
Medicamentul ales depinde de tipul bolii cardiovasculare și de istoricul medical al pacientului.
Medicamente pentru scăderea colesterolului
Medicamentele hipocolesterolemiante pot fi prescrise pentru a reduce colesterolul LDL, care se poate acumula în interiorul arterelor.
Exemple includ:
Atorvastatina, inclusiv Atorvastatine Aurobindo 10 mg.
Rosuvastatina, inclusiv Rosuvastatine Viatris 10 mg și Crestor 10 mg.
Comprimatele de ezetimibă de 10 mg.
Simvastatină, inclusiv Simvastatine Sandox 40 mg.
Comprimate de fluvastatină 10 mg.
Omega-3, inclusiv Omacor 1000 mg capsule.
Cum acționează statinele?
Statinele reduc producția de colesterol în ficat prin blocarea unei enzime numite HMG-CoA reductază.
Acest lucru poate reduce nivelul colesterolului LDL și poate ajuta organismul să elimine colesterolul din fluxul sanguin. Ca urmare, statinele pot reduce riscul de complicații cardiovasculare, inclusiv infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral.
Posibile efecte secundare ale statinelor
Efectele secundare posibile pot include:
Dureri musculare sau leziuni musculare, inclusiv rabdomioliză în cazuri rare.
Creșterea nivelului enzimelor hepatice.
Confuzie sau tulburări de memorie la unele persoane.
Medicamente pentru hipertensiune arterială
Se pot utiliza diferite tipuri de medicamente pentru a scădea tensiunea arterială și a reduce efortul la care sunt supuse inima și vasele de sânge.
Blocante ale canalelor de calciu
Exemple:
Amlodipina.
Lercanidipina.
Aceste medicamente blochează canalele de calciu din pereții vaselor de sânge. Acest lucru permite vaselor să se relaxeze și să se dilate, ceea ce poate reduce tensiunea arterială și îmbunătăți circulația.
De obicei, se administrează o dată pe zi, la aceeași oră în fiecare zi.
Efectele secundare posibile includ:
Umflarea gleznelor.
Dureri de cap.
Amețeli.
Înroșirea feței.
Exemple de denumiri comerciale includ comprimatele de amlodipină 5 mg și clorhidratul de lercanidipină 10 mg.
Blocanții receptorilor de angiotensină
Blocanții receptorilor de angiotensină, cunoscuți și sub denumirea de ARB, includ:
Candesartan.
Irbesartan.
Valsartan.
Losartan.
Telmisartan.
ARB-urile blochează efectele angiotensinei II, o substanță care determină îngustarea vaselor de sânge. Acest lucru ajută vasele de sânge să se relaxeze și scade tensiunea arterială.
Aceste medicamente se administrează, de obicei, o dată pe zi.
Efectele secundare posibile includ:
Amețeli.
Tensiune arterială scăzută.
Exemple de denumiri comerciale includ Atacand, Candesartan Calox, Irbesartan, Valsartan, Losartan și Telmisartan Sandoz.
Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, cunoscuți și sub denumirea de inhibitori ECA, includ:
Enalapril.
Ramipril.
Lisinopril.
Captopril.
Perindopril.
Aceste medicamente inhibă enzima de conversie a angiotensinei. Acest lucru ajută la relaxarea vaselor de sânge și la scăderea tensiunii arteriale.
Efectele secundare posibile includ:
Tuse uscată.
Amețeli.
Exemple de denumiri comerciale includ Renetic, Enalapril, Ramipril, Lisinopril, Captopril, Ramilich și Perindopril.
Beta-blocante
Beta-blocantele includ:
Atenolol.
Bisoprolol.
Nebivolol.
Propranolol.
Carvedilol.
Aceste medicamente blochează receptorii beta-adrenergici. Ele pot reduce frecvența cardiacă și tensiunea arterială, ceea ce poate diminua efortul depus de inimă.
Nebivololul poate, de asemenea, să crească eliberarea de oxid nitric, ajutând vasele de sânge să se relaxeze.
Efectele secundare posibile includ:
Dureri de cap.
Amețeli.
Oboseală.
Ritm cardiac lent.
Mâini sau picioare reci.
Exemple de denumiri comerciale includ Atenolol, Bisoprolol, Metoprolol, Seloken ZOK, Nebivolol, Beloc ZOK, BisoHEXAL și Carvedilol.
Diuretice tiazidice
Exemple includ:
Hidroclorotiazidă.
Clortalidona.
Indapamida.
Diureticele tiazidice cresc eliminarea de sodiu și apă prin urină. Acest lucru reduce volumul sanguin și poate contribui la scăderea tensiunii arteriale.
Efectele secundare posibile includ:
Urinare frecventă.
Amețeli.
Niveluri scăzute de potasiu.
Deshidratare.
Diuretice care economisesc potasiul
Un exemplu este spironolactona.
Spironolactona blochează efectele aldosteronului, un hormon care determină organismul să rețină sarea și apa. Acest lucru favorizează eliminarea lichidelor, ajutând în același timp organismul să conserve potasiul.
Efectele secundare posibile includ:
Urinare frecventă.
Amețeli.
Sensibilitate la nivelul sânilor.
Diuretice de tip „loop”
Exemple:
Furosemidă.
Torsemidă.
Diureticele de tip „loop” acționează asupra rinichilor prin reducerea reabsorbției de sodiu și clorură în ansa lui Henle. Acest lucru crește eliminarea apei, a sărurilor și a electroliților din organism.
Efectele secundare posibile includ:
Creșterea frecvenței urinării.
Deshidratare.
Amețeli.
Tensiune arterială scăzută.
Medicamente combinate pentru tensiunea arterială
Unele medicamente conțin mai mult de un ingredient activ.
Exemple:
Atacand Plus: Conține candesartan și hidroclorotiazidă.
Co-Diovan: Conține un blocant al receptorilor de angiotensină și hidroclorotiazidă.
Exforge: Conține amlodipină și valsartan.
Triplixam: conține perindopril, amlodipină și indapamidă.
Medicamente antihipertensive cu acțiune centrală
Medicamentele antihipertensive cu acțiune centrală reduc semnalele nervoase excesive transmise de creier, care determină contractarea vaselor de sânge și creșterea tensiunii arteriale.
Prin reducerea activității sistemului nervos simpatic, aceste medicamente pot ajuta vasele de sânge să se relaxeze și să scadă tensiunea arterială.
Acestea pot fi utilizate în tratamentul hipertensiunii esențiale sau primare.
Efectele secundare posibile pot include:
Ritm cardiac lent.
Tensiune arterială scăzută.
Amețeli la ridicarea în picioare.
Leșin.
Zgomot în urechi.
Dureri de gât.
Umflături sau edeme.
Anxietate sau nervozitate.
Simptomele severe care necesită asistență medicală de urgență pot include:
Leșinuri severe.
Ritm cardiac foarte lent.
Tensiune arterială foarte scăzută.
Umflarea feței, a buzelor sau a gâtului.
Dificultăți de respirație.
Semne ale unei reacții alergice grave.
Medicamente anticoagulante
Anticoagulantele sunt medicamente care reduc capacitatea organismului de a forma cheaguri de sânge. Acestea pot fi prescrise pentru anumite afecțiuni cardiovasculare și tulburări legate de formarea cheagurilor.
Apixaban
Apixabanul inhibă selectiv factorul Xa, o enzimă importantă în procesul de coagulare a sângelui.
Prin blocarea factorului Xa, acesta reduce producția de trombină și ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge.
Apixabanul se administrează, de obicei, de două ori pe zi.
Denumire comercială: Eliquis.
Edoxaban
Edoxabanul inhibă factorul Xa, o proteină implicată în coagularea sângelui.
Prin blocarea acestei proteine, cheagurile de sânge se formează mai lent. Acest lucru poate reduce riscul de complicații, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau embolia pulmonară.
Denumire comercială: Lixiana.
De obicei, se administrează o dată pe zi, cu sau fără alimente.
Doza uzuală menționată în sursă este de 60 mg o dată pe zi.
Dabigatran
Dabigatranul inhibă direct trombina, o enzimă implicată în transformarea fibrinogenului în fibrină în timpul procesului de coagulare.
Acest lucru ajută la prevenirea formării de noi cheaguri și poate împiedica mărirea cheagurilor existente.
Dabigatranul se administrează, de obicei, de două ori pe zi.
Denumire comercială: Pradaxa.
Rivaroxaban
Rivaroxabanul inhibă factorul Xa, care joacă un rol important în coagularea sângelui.
Acest lucru reduce riscul formării de noi cheaguri și ajută la prevenirea creșterii cheagurilor existente.
Denumire comercială: Xarelto.
Dozele mai mari, cum ar fi cele de 15 mg și 20 mg, se administrează, în general, imediat după masă.
Dozele mai mici, cum ar fi 2,5 mg sau 10 mg, pot fi administrate cu sau fără alimente.
Posibile efecte secundare ale anticoagulantelor
Efectele secundare posibile includ:
Sângerări.
Vânătăi.
Greață.
Amețeli.
Anemie.
Dureri de stomac.
Indigestie.
Efectele secundare severe pot include:
Sângerări severe.
O reacție alergică gravă.
Cum pot fi prevenite bolile cardiovasculare?
Unele tipuri de boli cardiovasculare, cum ar fi bolile cardiace congenitale, nu pot fi prevenite.
Cu toate acestea, schimbările de stil de viață pot reduce riscul apariției multor alte afecțiuni cardiovasculare.
Strategiile utile de prevenire includ:
Evitarea tuturor produselor din tutun.
Controlul afecțiunilor precum hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul ridicat.
Atingerea și menținerea unei greutăți sănătoase.
Adoptarea unei diete cu conținut redus de grăsimi saturate și sodiu.
Practicarea exercițiilor fizice timp de aproximativ 30-60 de minute în majoritatea zilelor.
Gestionarea stresului.
Efectuarea controalelor medicale periodice, atunci când sunt recomandate.
Informații importante
DokterForYou nu comercializează medicamente.
Medicamentele menționate în acest articol sunt exemple de tratamente pe care profesioniștii din domeniul sănătății le pot lua în considerare în funcție de starea medicală a pacientului, de simptome și de istoricul medical.
Administrarea medicamentelor trebuie începută, întreruptă sau ajustată numai sub îndrumarea unui profesionist calificat din domeniul sănătății.
Concluzii
Bolile cardiovasculare includ o gamă largă de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge. Unele afecțiuni provoacă simptome vizibile, în timp ce altele se pot dezvolta fără semne de avertizare evidente.
Fără un management adecvat, bolile cardiovasculare pot duce la complicații grave, cum ar fi infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau moartea subită cardiacă.
Schimbările de stil de viață, evaluarea medicală periodică și medicația adecvată pot ajuta la gestionarea bolilor cardiovasculare și la reducerea riscului de complicații.
Diagnosticul precoce și îngrijirea continuă pot ajuta multe persoane să ducă o viață plină și activă, în timp ce își gestionează bolile cardiovasculare.
